O conferinţă-maraton, organizată sub egida Academiei Române, a reunit sâmbătă, 9 iulie a.c., peste 300 de medici, care au venit să înveţe să-şi educe pacienţii să mănânce sănătos. Preşedintele conferinţei a fost dl prof. dr. Nicolae Hâncu (preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice), care a punctat importanţa „culturii nutriţionale populaţionale“. Aceasta reprezintă „patrimoniul cunoaşterii în domeniul nutriţiei, la care se ajunge prin instruire, educaţie şi preocupare, (…) şi care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului, menţinerea sănătăţii şi prevenţia bolilor“, afirmă profesorul Hâncu. (...)

   Criza economică a afectat serios întregul sistem de sănătate din Europa, cel din ţara noastră trecând printr-un mare impas, măsurile luate fiind extrem de dure, toate cu repercusiuni asupra personalului medical, dar şi asupra pacientului din România. Spitalele din România au rămas fără sute de paturi, fără să se ia în calcul faptul că pacienţii sunt spitalizaţi „claie peste grămadă“; personalul a fost restructurat în pofida deficitului din sistem, care poate duce la adevărate tragedii (exemplu: cazul Maternităţii Giuleşti, unde au murit mai mulţi bebeluşi). (...)

   Supravegherea vaccinărilor, siguranţa vaccinurilor reprezintă componente nelipsite şi vitale ale supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinare. Extinderea fără precedent a imunizărilor prin vaccinare impune specialiştilor care lucrează în domeniu, oamenilor de sănătate publică, cunoştinţe şi informaţii la zi, atât pentru a-şi justifica motivaţia de practicieni, cât şi pentru a informa competent publicul – părinţi, tutori, adulţi – cu autoritate suficientă şi necesară pentru a contracara informaţiile eronate sau rău intenţionate. Supravegherea, monitorizarea siguranţei vaccinului este o specialitate distinctă a farmaco-epidemiologiei, a farmaco-vigilenţei (vaccino-vigilenţa), care supraveghează pasiv siguranţa produselor, medicamentelor, vaccinurilor. (...)

    Constatăm că, pe măsură ce dispar profesioniştii, iar locul lor este luat de meseriaşi în practicarea medicinii, este necesar, tot mai des, să apelăm la alfabetul metodei în gândire, aşa cum ne învaţă filosofia, ştiinţa gândirii. Vechii greci au pus temeliile culturii şi ştiinţei pentru că au descoperit metoda gândirii sistematice şi sistemice. Alexandru cel Mare a învins cu cei 30.000 de macedonieni armata de 600.000 a perşilor pentru că Aristotel îi predase metoda, pentru că, datorită acesteia, falangele macedonene funcţionau matematic, ca nişte aparate ultraprecise, iar perşii erau doar o imensă hoardă. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Bolile cronice, precum artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă şi afecţiunile lombare, principalele „vinovate“ de îngrădirea accesului la muncă pentru sute de mii de cetăţeni ai UE, au reprezentat subiectul unui raport al organizaţiei The Work Foundation din Marea Britanie cu privire la impactul afecţiunilor musculo-scheletale asupra forţei de muncă din 26 de ţări. Rezultatele din România au fost prezentate marţi, 3 mai 2011, la Palatul Parlamentului, sub patronajul Ligii Române contra Reumatismului. (...)

    Eşecul în încercarea de formula o definiţie cuprinzătoare a sănătăţii a făcut să se depună eforturi pentru găsirea unui concept sinonim în medicină. Sub influenţa unei crescânde centrări a preocupărilor legate de persoana umană, teoreticienii occidentali şi în special cei de peste ocean au lăsat la o parte tendinţa de abstractizare a gândirii europene şi au pornit la drum din direcţia subiectivităţii individuale. (...)

   Aşa cum semnalam în numărul trecut, Alianţa pentru Sănătate din România (APSR) – din ai cărei 20 de membri fondatori amintim: Asociaţia Medicală Română, Asociaţia Spitalelor din România, Fundaţia Crucea Alb-Galbenă din România, Patronatul Farmaciştilor din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Neuroreabilitare, Fundaţia pentru Protecţia Adulţilor cu Boli Cardiace etc. – a iniţiat un pachet de propuneri pentru măsuri considerate obligatorii, în vederea bunei funcţionări a sistemului de sănătate din ţara noastră. Pentru implementarea lor, APSR consideră că este necesară conlucrarea cu factorii de decizie politică, legislativă şi administrativă cu prerogative în domeniul sănătăţii. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Recenta expoziţie de sculptură mică de la Centrul Cultural al Ungariei (CCU) din Bucureşti, care grupează un număr de 40 de lucrări semnate de artişti contemporani, se vrea şi este o ilustrare a modului de abordare a artei când temele sunt vechi precum lumea, dar totodată mereu noi (la fel ca şi lumea). Nimic nu rămâne de neluat în seamă pentru ochiul creatorilor: nici ramul înspinat în a cărui arcuire se ghiceşte coroana aceea de spini de pe fruntea Răstignitului sau îngenuncherea celui ce se pleacă pentru rugă, nici metalul, nici lutul, nici marmura, nici sticla, nici ipsosul, nici lemnul – ca tot atâtea elemente care compun o lume de simboluri. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   O întrebare firească dacă luăm în consideraţie faptul că termenul de sănătate mintală (SM) a depăşit larg sfera medicală, devenind un bun comun, că – profesionişti sau nu – cei care-l folosesc nu-i atribuie întotdeauna acelaşi înţeles, deoarece are mai multe accepţiuni, dar mai ales că psihiatrii poartă „haina“ sănătăţii mintale de parcă ar fi principalii săi proprietari. (...)

 

  

   În rândurile de faţă nu mi-am propus să pun în discuţie deciziile politice, economice, de organizare/reorganizare a reţelei de sănătate, respectiv comasările şi reprofilările de unităţi sanitare preconizate şi care urmează a fi aplicate deja în perioada imediat următoare. Mă voi referi la o problemă şi anume: asigurarea asistenţei medicale în anumite regiuni ale ţării, greu accesibile ca distanţă şi căi de acces, aflate departe de centre medicale calificate şi, din perspectiva asistenţei medicale, considerate drept zone cu condiţii grele de muncă, un exemplu tipic constituindu-l regiunea Deltei. (...)

    La un consult de rutină, un bolnav aparent obişnuit a venit cu rezultatul unui examen tomografic computerizat, pe care i-l indicasem anterior, ca să-l revăd. Un lucru firesc, până în momentul în care l-am întrebat, deoarece mai avea o tomografie executată anterior, dacă s-a văzut cu medicul imagist şi a discutat despre rezultatul actual al analizei versus rezultatul mai vechi. În acel moment, bolnavul mi-a spus, pe un ton care exprima o totală dezamăgire: „Nu am reuşit, erau doar asistentele şi tehnicianul şi mi s-a spus că medicul are multe de făcut şi nu are timp, aşa că am dat tomografiile vechi şi mi s-a eliberat noul rezultat“. A continuat ulterior, pe un ton la fel de decepţionat, că acolo a fost, de fapt, ca într-o fabrică – pe o parte bagi porcul sau vaca şi pe partea cealaltă scoţi salamul. Şi a definit-o cu amărăciune în glas: „fabrică de sănătate“. (...)

   

    Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

    În cadrul unei conferinţe de presă recente, erau anunţate planurile Ministerului Sănătăţii, de transformare în cămine de bătrâni a 71 de unităţi sanitare cu paturi. Surprinzător, lista include şi un important spital din Bucureşti, cu istorie şi tradiţie: Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“. Pentru a vedea cum stau lucrurile la faţa locului, ne-am adresat dlui prof. dr. Dimitrie Nanu, care i-a acordat un interviu dlui dr. Aurel F. Marin. (...)